PSALMI Audio in Limba Romana

Cartea psalmilor este probabil cea mai cunoscută parte a Vechiului Testament. Reprezintă o colecţie de 150 de poeme sau cântece scrise de către diverşi autori şi se împarte în cinci cărţi (asemănător cu Pentateuhul).

David a scris 73 de psalmi. Ei se găsesc în principal în prima, a doua şi a cincea carte. Doisprezece psalmi poartă numele lui Asaf, conducătorul corului templului din vremea lui David (1. Cronici 16:7 ; 2. Cronici 29:30 ). Psalmii lui Asaf sunt Psalmul 50 şi Psalmii 73 - 83 . Zece psalmi sunt scrişi de fiii lui Core (Psalmul 42 ; 44 - 49 ; 84 ; 85 ; 87 ), doi de către Solomon (Psalmul 72 si 127), câte unul de către Moise (Psalmul 90 ), Etan (Psalmul 89 ), şi Heman (Psalmul 88 ). Ceilalţi 50 de psalmi care rămân nu poartă numele vreunui autor.

Următorii psalmi îi sunt de asemenea atribuiţi lui David în Noul Testament: Psalmul 2 (Fapte 4:25 ) şi Psalmul 95 (Evrei 4:7 ). Împreună cu psalmii care poartă numele lui David se însumează un total de 75, ceea ce înseamnă că David a scris exact jumătate din toţi psalmii.

David era foarte potrivit pentru asta. El era un poet capabil, putea să cânte la un instrument, şi putea să cânte cu vocea (1. Sam 16:18 ; 2. Sam 23:1 ). El era umplut de Duhul Sfânt (1. Sam 16:13 , 2. Sam 23:2 ) şi a trecut prin multe experienţe cu Dumnezeu în viaţa lui de credinţă. Multe locuri din Scriptură ne spun că David era foarte activ în a compune poezii spirituale şi muzică (1. Sam 18:10 ; 2. Sam 1:17-18 ; 6:5 ; 1. Cron 6:31 ; 16:7 ; 25:1 ; 2. Cron 7:6 ; 29:30 ; Ezra 3:10 ; Neemia 12:24,36,45 ; Amos 6:5 ).

În unele locuri David menţionează în titlu împrejurarea sau motivul pentru care compune psalmul: Psalmii 3 , 7, 18, 34, 51, 52, 54, 57, 59, 60, 63, 142. Una dintre aceste împrejurări este descrisă în 2. Samuel 22 . Acolo găsim o paralelă aproape cuvânt cu cuvânt la Psalmul 18 . Psalmul 90 este probabil cel mai vechi psalm: „O rugăciune a lui Moise, omul lui Dumnezeu”. Moise a trăit în secolul 15 î.Hr. Cei mai mulţi dintre psalmi însă au fost scrişi în timpul lui David care a introdus cântatul în templu (1. Cronici 25 ). În timpul lui Ezechia (2. Cronici 29:25-30 ) se face referire la aceasta („după porunca lui David”) şi la psalmii lui David şi ai lui Asaf. Prin urmare aceşti psalmi fuseseră deja adunaţi într-un fel de colecţie. Ultimii psalmi au fost scrişi în zilele lui Ezra (secolul 5 î.Hr.). Psalmul 137 se referă în mod clar la robia babiloniană. Conform multor cercetători, Ezra , preotul şi cărturarul, a fost cel care a finalizat colecţia psalmilor (Ezra 3:10 ).